Pamant si Ploaie

M-ai primit in lumea ta
ravasite fiindu-ti gandurile si sperantele, erai invaluit de tot ce vroiau cei din jur sa te faca sa crezi.
M-ai primit in lumea ta
paralizate fiindu-ti ideile de simturi adormite
M-ai primit in lumea ta
ucisa fiind blandeteta ta de refuzul unei lumi ingrate
Cand m-ai atins pentru prima data,

ti-am devenit ploaie pe un pamant sterp si uitat…
Si-ai simtit
Si-am simtit
De-atunci…   Speri, planifici, esti iar tu, te-ai regasit pe tine inauntrul tau, asa cum te cunosti doar tu, dar te simtisei pierdut si ascuns
Si-mi place, iubire, ca-ti doresti ploaia din mine cu miros imbatator, ce te atinge suav, putin cate putin, si te trezeste la viata.
Sa fim fericiti, suflet frumos:
eu, ploaia ta – pentru ca pamantul care sa ma primeasca asa cum sunt s-a lasat descoperit
tu, pamantul meu – pentru ca ai chemat si ai primit ploaia care iti face semintele sa rodeasca…
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s